carui barbat nu-i plac femeile, cu toate ca asta implica riscuri? in primul rand ne iubiti pentru farmecul nostru, si in a doilea rand ne iubiti pentru ca facem oameni.
intervin prejudecati. temeri. daca te descopar cum esti tu cu adevarat.? te-ntrebi cum as reactiona? aceleasi temeri si aceeasi frica zace in orice inceput, in orice inima dornica sa iubeasca. total. asta e cuvantul in care te tot impiedici.
desi mai bine mi-ai povesti despre prostia presedintilor si despre cum functioneaza submarinele. poate gasim o explicatie pentru antipatia ta frantuzeasca.
inteligent. cu suflet. si riscuri.
inteligenta, oricat e de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. stiu sa gatesc si altceva inafara de ce ai mancat tu la cina, stai linistit. cu cat inteligenta e mai mare cu atat prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o justifici. un simplu rationament. ai fi gata sa pui pariu cu mine ca rationamentul e doar unul. asa ca tine.
tu esti unul.
inteligent. cu suflet. si riscuri.
iubirea are propria ei ratiune.
tu stii asta.
in love, there is no fear. asta ar spune cavalerul din basmele englezesti. noroc ca exista numai in inchipuirea mea. ar fi fost mare pacat ca si englezoaicele sa creada in acel brav si mirifc "Prince Charming." ma-ntreb ce s-ar fi facut ele fara frantuzescul "charm" - ma gandesc ca nici pe asta nu li fi putand suporta prea bine..
Ana Blandiana spunea ca iubirea este egala cu geniul, iar Petre Tutea sustine ca in fata Lui Dumnezeu, geniul este var primar cu idiotul.
deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfacuta la grad biopsihic, omul e etern trist.
Dintr-o seara cu lacrimi.
Nu m-am simtit confortabil, ca barbat, sa citesc aceste randuri. Multi s-ar putea simti jigniti, altii s-ar simti doar sau poate unii ar lua notite, altii ar lua atitudine. La lumina fragila a zorilor timizi, cu un aer adamic trecut prin viata si cu privirea ce mi-o pun in parcul de copii, m-am pus a "judeca" boțul plamadit din ganduri, lacrimi si seara.
ReplyDeleteNici un barbat nu merita sa plangi, in afara de Mantuitor. Cu atat mai mult sa plangi pentru ca nu s-a decojit inca si n-are "umerii" suficient de tari pentru responsabilitati. Peste ani, vei sta cu stergarul pe coapse invartind in maioneza si vei zambi la amintirea acestor timpuri. Pana atunci, priveste-l ca pe un trecator. Daca pleaca fa-i cu mana, daca-i este foame, nu-l lasa sa cada, daca-i la pamant ridica-l, daca-i este sete, alina-i zaduful, si toate acestea ca unui plamadit de Dumnezeu. Poate-ti va fi mai usor.
P.S. se plange pentru barbati, dar atunci cand il pierzi, nu atunci cand se pierde.