descrierea.

Ai propria ta armata de frici. Colectionezi sunete si le strangi tare intre vise, cand nimeni nu stie ca dormi, ca vorbesti, aproape atent, cu ochii deschisi printre tipetele genelor ranite de privirile ochilor ascunsi printre carti. In urechile tale cresc flori mici cu petale rosii. Si te visez ca sa nu planga muntii Elvetiei si placile tectonice, ca sa nu se dizolve cladirile inalte cu usi magice si cu fire albe, ca sa nu delirezi, ca sa nu visezi, ca sa nu treci strada prin locuri nepermise sau prin suflete nenascute inca. Masori inaltimea castelului cu unghiile degetelor mici, locuiesti intre o stea mare si una albastra, esti parfum si cafea sub dus, esti albastru turcoaz de ocean, esti o stea albastra care locuieste pe un om de grau, esti o stea albastra turcoaz de ocean sub dus. Te gazduiesc sub talpile mele, te tin strans in glezne, te pastrez ca pe o voce ragusita care da sens unor instrumente fara corzi, unor lacrmi de mac si susan si sare de mare cu zaharina plina de cuvinte si sasaieli. Mi-e teama ca in urechile tale cresc petale mici si rosii fara tulpina si stele neomogene si albastre, decorate pe sub glezne cu cafea solubila si pantaloni de pijama.