E curios cum doar pentru ca ploua si cineva iti spune ca esti speriat, dormi mai prost, aruncat cu putina - doar putina ciuda - sub plapuma colorata cu prietenii vechi si zmeura fara gust de pe liste cu lucruri interzise. As vrea sa stiu cum se numara soldatii in randuri atunci cand inamicul loveste din toate partile, cum se alearga lejer la 5 dimineata, cum se poarta pantofii murdari, cum se editeaza cartile inca nescrise, si dupa ce criteriu isi alege o mireasa rochia. De fiecare data cand imi lipseste ceva, cand caut si nu vad nicaieri, ma duc la castelul orbilor si-mi vars gandurile inca nenascute pe sub poarta grea - stii o poarta maro cu frunzulite verzi din stilul bizantin, prin care nu se vede nimic - si de acolo se desprind raspunsuri neintelese dar inspirate bland. N-am spart nici macar trei farfurii.

enciclopedia si zmeura

Atingerea este o zmeura trecuta pe lista lucrurilor interzise. Zmeura albastra si verde se usuca una pe cealalta. Si iluzii despre intrebari si raspunsuri si cuvinte la marginea somnului. Eu nu mai stiu cati nori se impiedica si se arunca in Marea Nordului, cati biti te fac fericiti si din cate cratime se construieste centrul fericirii tale. Am nevoie de puncte de suspensie si nu le gaseste nimeni, am lucruri ascunse bine si maree, raze de luna si cateva de soare si n-am nimic din tot ce nu-mi spui tu. Esti si tu un vis, ca orice zmeura.

dialog intre dorinte.

"Pai mie mi-ar placea sa fiu un brad inalt in varf de munte, chiar daca uneori as fi singur. cerul mi-ar fi aproape."

"Eu as vrea sa pot sa plang dimineata. dimineata la 4:38. Cateodata."

"Si mi-ar placea sa locuiesc intr-un submarin, in marea din venele tale."

"Sa ne tutuim."

"Sau sa-mi atinga urechea cu buzele de fiecare data cand imi spune ceva."

"Nu tu."

"Eu imi doresc sa joc in desene animate!"

"Sa ma transform o data intr-un Z."

"Trimite-mi o scrisoare dintre nori."

"Sunt autobenzi pentru avioane."

"Si sa fiu bijutier pe o strada din Strassburg"

"Sa n-avem nevoie de perne"

"As vrea sa fiu o bucata de cer, sa pot atinge bradul singur din varful muntelui."

"Eu am spus asta primul. Dar altfel.."

interviu.

pentru mine, el e un cosulet plin cu zmeura in care, cand mi-e greu, imi strecor buzele si ochii si atunci sufletul mi se umple cu vise proaspete si speranta.

pentru mine, ea e o jumatate de stea. cantecul greierilor care infrumuseteaza haosul.

el e singurul portativ pe care nu l-au cantat niciodata studentii de la Conservator.

ea e o margea albastra pierduta printre valuri.

In sosetele noastre cresc radacini mici de stiinta si fictiune, culori amestecate cu mirosuri de mancare abia scoasa din sarite, emotii schioape si din loc in loc cateva cuvinte fara bretele.
Gadila.

daca n-am fi avut suflet.. muzica nu l-ar fi creat.

''Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit. Pe parcurs, în timp ce cânţi încă şi muzica te îmbată, îţi dai seama că sfârşitul se apropie totuşi, oricât l-ai amâna. Încerci să lungeşti puţin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp. Amâni doar sfîrşitul. Te încăpăţânezi să nu recunoşti o evidenţă. Că orice cântec are un sfârşit. Oricât ar fi de frumoasă o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere. Când tăcerea e mai puternică decât muzica.'' (Octavian Paler)

baby, my love is too big for you..