La mine acasa, imi intind gandurile pe sfoara imaginara de deasupra patului. Le-am impartit pe categorii. In fiecare dimineata imbrac unul; azi spre exemplu m-am gandit sa imbrac gandul care ma duce la tine. Sunt foarte multe in categoria asta.
La mine acasa desenez flori in nestire, mananc fire de ceapa verde si lungi cu capsuni inrosite, imi pun inele cu pietre negre si patrate (de fapt, unul singur), las bufnitele necolorate si carti nearanjate pe birou si pe patura portocalie mirosid a mandarine, insir hainele in linii frante dupa bunul plac al inelelor nepurtate, pun muzica clasica si ma reinventez in oglinzile furate de altii. La mine acasa, speriata de salata verde din parul albastru al ferestrelor, ma chinui, orice, numai sa termin de adunat fiecare sentiment in cutiile cu forme stelare, toate emotiile si toate strigatele pline cu entuziasm sau durere. Dupa caz.
La mine acasa port sosete si maieu roz si ma stramb de cate ori pot la Mos Craciun si la Mos Ene. Ultimul nu-ntelege ca nu vreau sa dorm atunci cand are el chef de vizite, ca nu trebuie sa vina in fiecare seara in acelasi interval de ore. Eu ii spun "marti", el zice "marti spre miercuri", eu ii spun "dragoste", el zice "dor". Ma supar si-i spun "noapte buna", el zice " ganduri de fata putin adormita, care-si aminteste de o dragoste din trecutul indepartat si doi biti de fericire pe platoane critice si tandre".Gandurile ma tin treaza. Susotesc toate acolo pe sfoara, ca si porumbeii in interiorul acoperisului. Asa e la mine acasa. Si-mi place tare.
No comments:
Post a Comment